Forumul pasionatilor de trenuri din România

Acest forum a fost creat pentru cei care iubesc cu adevarat trenurile din Romania!
 
AcasaAcasa  CalendarCalendar  FAQFAQ  CautareCautare  ConectareConectare  InregistrareInregistrare  

Distribuiţi
 

 Cenaclul de poezie feroviara

In jos 
Mergi la pagina : 1, 2, 3, 4, 5  Urmatorul
AutorMesaj
Motreanu Sorin

Motreanu Sorin

Numarul mesajelor : 77
Varsta : 33
Reputatie : 1513
Data de inscriere : 26/10/2015

Cenaclul de poezie feroviara Empty
MesajSubiect: Cenaclul de poezie feroviara   Cenaclul de poezie feroviara Icon_minitimeMier 25 Noi 2015, 02:57

Am avut intentia de a aduna si dezvolta un buchet de poezii cu si despre lumea feroviara,scrise de catre mari nume ale poeziei dar si de catre cei care fie sunt poeti mai putin cunoscuti fie sunt simpli pasionati care simt sa isi exprime si in acest mod sensibil dragostea fata de acest domeniu atat de frumos pana nu de mult (din pacate). Datorita traficului scazut de acolo urmat mai apoi de reporfilarea site-ului si mutarea acestuia pe alta platforma ,m-am decis sa mut acest topic aici unde sunt foarte mult pasionati si mai ales de diverse categorii si varste.

Calea Ferata si Poezia:
Adesea multi dintre noi constatam cat de apropiate pot fi uneori cele doua notiuni.Doar un pasionat care pune suflet in cea ce iubeste poate sti cata poezie si cat frumos emana uneori lumea cailor ferate.De la rasaritul soarelui care te gaseste intr-un colt de gara veche uitat undeva intre lumi,de la romantismul trenurilor de alta data pana la senzatia unica si recomfortanta pe care ti-o ofera o calatorie cu trenul pe o sectie frumoasa, in plin soare sau din potriva scrutand prin intunericul noptii si pana la muzica inconfundabila si atat de iubita de noi a rotilor de tren.De la bucuria unei revederi pana la tristetea unei despartiri si cate alte resurse nesecate ofera aceasta lume a caii ferate....
Ca unul care am crescut pe o linie veche,parca scoasa din povesti si am petrecut clipe frumoase in incaperile unei gari in care fiecare obiect vechi amintea de un trecut ce se incapatana sa dainuiasca nu pot fi sensibil si recunosc ca imi sunt tare dragi poeziile cu si despre lumea cailor ferate.

Scopul acestui topic:
-Voi incerca sa postez toate poeziile feroviare pe care le cunosc.
-Sper sa fiu sprijinit in identificarea altor versuri inca necunoscute care pot fi postate aici !
-Topciul este dedicat oricui a scris macar o strofa despre tot ceea ce insemna lumea feroviara sau analogii cu aceasta. Orice poezie,oricat de modesta ar fi merita sa fie impartasita cu noi asa ca...nu va sfiiti !


Voi incepe cu cateva poezii scrise de catre Mircea Dinescu


"Elegie la trenurile reci" - Mircea Dinescu


De-ai adormi iubito pe linia ferata
Imbujorate trenuri te-or ocoli tiptil
Din ceruri or sa ninga baloturi mari de vată
Vor fi betii de rouă,se va dansa cadril,

Va mai veni si-un inger din garile inalte
Sa-ti netezeasca somnul cu pene de păun
Si arbori de seqoia se vor planta prin halte
Si-n piete s-ar da gratis baloane se săpun,

Si parul tau de raze va cotropi siberii
Să sfaraie zapada pe capete de struti
Si-apoi in reci cazarme cu genele-ai sa perii
Obrazu-ascuns in pernă al plansilor recruti...

Dar tu n-adormi iubito pe linia ferată
Trec trenuri imbacsite de zgura si de clor
Si nici nu stiu ce-nsemna un trup frumos de fata
Si-ncep atunci de mila sa plang in urma lor


"Dodeskaden"- Mircea Dinescu

Ce-ati facut cu nebunii din gari?
Macar ei n-aveau limba de cârpa.
Saci cu pâine, sudoare, tigari
si tacerea complice si târfă.

I-au cam tras spre polul lor cald
institutele de binefacere?
Le-au extras de sub teasta smarald,
i-au papat chiar în faza de coacere?

Om-vagon, bou vagon, palid tren
cu baloturi de sila si ura.
Sunt copilul din Dodeskaden
cu ziare aprinse în gura.


"Haltă pe câmp" - Mircea Dinescu

Când ti se-agată luna de bluză ca o broşă
visez ca eşti o haltă din caramidă roşă
în care trenul intră aproape senzual.
Dar nu stiu, impiegatul din tine se revoltă
sau poate simti pandarul pandind dinspre recoltă
de ţii cu miini de febră păcatul la semnal?

Cenaclul de poezie feroviara 17clxc
Sus In jos
mariushal



Numarul mesajelor : 70
Reputatie : 2911
Data de inscriere : 12/12/2011

Cenaclul de poezie feroviara Empty
MesajSubiect: Re: Cenaclul de poezie feroviara   Cenaclul de poezie feroviara Icon_minitimeMier 25 Noi 2015, 20:07

ACCELERATUL


Peste fagi cu varfuri sure
A cazut amurgul rece.
Inserarea muta trece
Furisata prin padure.
Spre apus abia s-arata
Printre crengi, intunecata,
O vapaie de rubin...
Din frunzisurile grele
De-nnoptate tot mai vin
Glasuri mici de pasarele...

Reci si palide-n senin
Se ivesc deasupra stele.

*
Si deodata, dintre dealuri
Se desprinde larg un zvon
Departat si monoton,
Ca un murmur lung de ape
Revarsate peste maluri...
Creste-n lunca, mai aproape,
Umple vaile vecine
De rasunet mare...
Vine!...


Fulger negru... trasnet lung
Dus pe aripi de furtuna,
Zguduind pamantultuna,
Zarile de-abia-i ajung...
Parca zboara,
Parca-noata,-
Scuipa foc, inghite drum,
Si-ntr-un valvartej de fum
Taie-n lung padurea toata...

A trecut...
Dinspre campie,
Vuiet greu de fierarie
Se destrama in tacere...
Scade-n departare...
Piere...

*
Iar in urma-i, din tufisuri,
De prin tainice-ascunzisuri,
Se ivesc pe jumatate,
Pasarele ciufulite,
Alarmate
Si-ngrozite:
-Cine-i?...Ce-i?...Ce-a fost pe-aici?...
Ciripesc cu glasuri mici
Cinteze si pitulici.
Doar un pui de pitigoi,
Int-un varf de fag pitic
Sta cu penele vulvoi
Si, facand pe suparatul:
-Ce sa fie? Nu-i nimic.
A trecut Acceleratul...

George Topârceanu
Sus In jos
mielutu zburator

mielutu zburator

Numarul mesajelor : 3172
Varsta : 24
Reputatie : 5098
Data de inscriere : 07/09/2014

Cenaclul de poezie feroviara Empty
MesajSubiect: Re: Cenaclul de poezie feroviara   Cenaclul de poezie feroviara Icon_minitimeJoi 26 Noi 2015, 22:59

Tren de noapte

În insomnie, nasc stranii vise
prin fibrele retinei trec laolaltă
ca amintiri de început și sfârșit
vieți anterioare, vieți succesoare...
Toate au cununie-n noapte, în taina
deslușită prin geamul vagonului,
ca într-un vast marș spre infinit.
Apele Dunării, în cub de întuneric
spală fapta, iar nu amintirea
brodată-n giulgiul de-argint al lunii.
Peste toate, noi, eminente liniști;
simple fire în războiul
de țesut
al nopții
ce încheagă mătasea întunericului.
Acum doar noaptea m-ar asculta.
Scheletul unui uriaș antropic
rezonează în retină, iar apoi
scrie vals în creier cu fire de cenușă.
Poate că visai steaua asupra căreia
adăstau ochii mei.
Ca și când nu eram
ca și când nu erai,
trenul își cânta aleanul prin vale.
În ruina zorilor aurii
căutarea mea insomniacă
rămâne fără răspuns;
până la urmă, ești simultan, pentru mine,
orice ai vrea să fii.
Că-i infinit, că-i vecinătate
a lui zero,
tot se pierde-n vânt,
în timp ce scrumul dansează printre coastele
calcifiate.

Textul îmi aparține. Pentru mai multe detalii, vizitați http://theliteratelamb.blogspot.ro/
Sus In jos
http://theliteratelamb.blogspot.ro/
Motreanu Sorin

Motreanu Sorin

Numarul mesajelor : 77
Varsta : 33
Reputatie : 1513
Data de inscriere : 26/10/2015

Cenaclul de poezie feroviara Empty
MesajSubiect: Re: Cenaclul de poezie feroviara   Cenaclul de poezie feroviara Icon_minitimeVin 27 Noi 2015, 01:04

mielutu zburator frumoasa poezie,multumiri pentru postare !

Voi continua cu Clasicii si intrucat Mariushal a inceput cu Topirceanu vom trece in revista inca doua poezii superbe ale aceluiasi autor:


"În tren" - George Topârceanu

E larmă şi trenul stă gata să plece.
Vagonul se umple de oameni străini.
Mi-e inima strânsă.E şapte şi zece.
Mă-ntorc la fereastră şi stau ca pe spini.

Da-i,neamţule,drumul, că n-avem răbdare!
E gata un şuier,un repede zvon,
Şi simt că se mişcă cu noi.Salutare!
Trec umbre grăbite pe lânga vagon.

E clipa cand glasul durerilor tace.
Duc mana la frunte şi ochii mi-i strâng,
În suflet deodată un gol mi se face
Da-i,neamţule,drumul,ca-mi vine să plâng!

Acum,pe de lături,încep să rămană
Semnale,macazuri,vagoane şi fum;
Trec umbre de oameni cu steaguri in mână,
Şi trenul,năvalnic,s-aşterne la drum.

Adio! Adio,romanitcă urbe!
Adio,zadarnic şi dulce trecut!
Din goană, când trenul se-ndoaie la curbe,
Scot capul afară şi lung te salut

Orasul rămâne sclipind in lumină,
Biserici şi case deodată apun,
În fată le cade o verde cortină,
Şi trenul alearga,alearga nebun.

Se schimba decorul privelistii sure:
Un şes,peste care trec umbre de nori
Un drum singuratic,un colţ de pădure
Cu vârfuri uscate şi cuiburi de ciori

In arie largă se-nvârte pamântul
Si curge-n rotire întregul teren.
Pe netede câmpuri ne ducem ca vântul.
Cantoanele albe se uită la tren


"Din Tren" - George Topârceanu

Ca un val de cer senin
Prins în volbură nomadă
Curge vântul cristalin
Pe câmpia de zăpadă.

Fără urmă, fără ţel,
Gândul meu pierdut aleargă
La întrecere cu el,
Şi se pierde-n zarea largă.

Cenaclul de poezie feroviara 9ghkl0
Sus In jos
Motreanu Sorin

Motreanu Sorin

Numarul mesajelor : 77
Varsta : 33
Reputatie : 1513
Data de inscriere : 26/10/2015

Cenaclul de poezie feroviara Empty
MesajSubiect: Re: Cenaclul de poezie feroviara   Cenaclul de poezie feroviara Icon_minitimeVin 27 Noi 2015, 02:11

"Trenul CRASNA-HUSI" - Barbu Nemțeanu poet si traducator galatean care a trait intre 1887-1919

O, trenisor de
Crasna-Husi,
Locomotiva ta e-un samovar,
Iar tu,întreg, pari un tramcar,
O jucarie de păpuşi.
Când dai semnal că pleci, zâmbim cu totii!
Când intri-n gară, pufăind, zâmbim
Ades mă mir cum nu te fură hoţii,
Atât eşti de infim!
Te poate măsura un om cu cotul!

Ba,mi se pare,
Cât esti de tren,ai incăpea cu totul
Intr-un vagon mai mare !
Tăranii mi te-au pus în anecdotă -
De au,cumva,o treabă,
Pornesc pe jos;cu tine merg atuncia, doar,
Cand nu au nici o grabă!
Şi,totuşi, trenişor de
Crasna-Husi,
Tu nu-mi inspiri doar glume
Tu nu esti jucarie de păpuşi,
Tu oglindeşti o lume!
Locomotiva ta infima
Aduce-ataţia oameni pe la vetre!
Şi - cum ar ispasi o crima -
Mai trage şi vagoane-ntregi cu pietre
Dar drumu-ţi!
Şerpuieşte printre vii
Şi-i plin de cotituri şi de popasuri
(De ce să ne mirăm când intârzii
Cu două, trei si patru ceasuri?)
Tu trebuie sa-nduri întreg calvarul,
Sa-l urci cat e de greu şi de arid;
În calea ta nici poduri nu s-aştem
Şi nici tuneluri nu ţi se deschid!
Iar când - zdrobit de munci, prin ani târzii -
Vagoanele-ţi nu pot să mai slujească,
Prin staţii, se prefac bucătarii,
Iar samovarul, vechi şi sfărâmat,
Dispare de pe şinele-argintii,
Vandut ca fier netrebnic la mezat !
Oho, dar pentru ce asa de-amară
E nota care-o fluieri?
Te grăbeşti?
Nu-ntârzii tu acum intâia oară !
Oricât ai să munceşti,
Tot surâzând
Te vom primi prin gări,si tot zadară

Va fi întreaga-ţi muncă până când
Te vei opri in cea din urma gară !
Ei,nu mai fluiera asa de jalnic -
Povestea ta e-a multora !
Dai zor?
Te du,dar,sanatos aleargă falnic
-
Poftiţi în vagonaşe,domnilor !

Cenaclul de poezie feroviara Vy5n9i
Sus In jos
mariushal



Numarul mesajelor : 70
Reputatie : 2911
Data de inscriere : 12/12/2011

Cenaclul de poezie feroviara Empty
MesajSubiect: Re: Cenaclul de poezie feroviara   Cenaclul de poezie feroviara Icon_minitimeVin 27 Noi 2015, 10:46

Walt Whitman (1819–1892).  Leaves of Grass.  1900.

To a Locomotive in Winter


THEE for my recitative!
Thee in the driving storm, even as now—the snow—the winter-day declining;
Thee in thy panoply, thy measured dual throbbing, and thy beat convulsive;
Thy black cylindric body, golden brass, and silvery steel;
Thy ponderous side-bars, parallel and connecting rods, gyrating, shuttling at thy sides;        
Thy metrical, now swelling pant and roar—now tapering in the distance;
Thy great protruding head-light, fix’d in front;
Thy long, pale, floating vapor-pennants, tinged with delicate purple;
The dense and murky clouds out-belching from thy smoke-stack;
Thy knitted frame—thy springs and valves—the tremulous twinkle of thy wheels;
Thy train of cars behind, obedient, merrily-following,
Through gale or calm, now swift, now slack, yet steadily careering:
Type of the modern! emblem of motion and power! pulse of the continent!
For once, come serve the Muse, and merge in verse, even as here I see thee,
With storm, and buffeting gusts of wind, and falling snow;
By day, thy warning, ringing bell to sound its notes,
By night, thy silent signal lamps to swing.
 
Fierce-throated beauty!
Roll through my chant, with all thy lawless music! thy swinging lamps at night;
Thy piercing, madly-whistled laughter! thy echoes, rumbling like an earthquake, rousing all!  
Law of thyself complete, thine own track firmly holding;
(No sweetness debonair of tearful harp or glib piano thine,)
Thy trills of shrieks by rocks and hills return’d,
Launch’d o’er the prairies wide—across the lakes,
To the free skies, unpent, and glad, and strong.
Cenaclul de poezie feroviara Images?q=tbn:ANd9GcSuiOuNcZuH8fdPGLWz6QacEmTK89FqDiIRggHiqZCPFN8iOiAh
Sus In jos
mariushal



Numarul mesajelor : 70
Reputatie : 2911
Data de inscriere : 12/12/2011

Cenaclul de poezie feroviara Empty
MesajSubiect: Re: Cenaclul de poezie feroviara   Cenaclul de poezie feroviara Icon_minitimeVin 27 Noi 2015, 11:55



I like to see it lap the miles,
And lick the valleys up,
And stop to feed itself at tanks;
And then, prodigious, step

Around a pile of mountains,
And, supercilious, peer
In shanties by the sides of roads;
And then a quarry pare

To fit its sides, and crawl between,
Complaining all the while
In horrid, hooting stanza;
Then chase itself down hill

And neigh like Boanerges;
Then, punctual as a star,
Stop--docile and omnipotent--
At its own stable door.
Sus In jos
Motreanu Sorin

Motreanu Sorin

Numarul mesajelor : 77
Varsta : 33
Reputatie : 1513
Data de inscriere : 26/10/2015

Cenaclul de poezie feroviara Empty
MesajSubiect: Re: Cenaclul de poezie feroviara   Cenaclul de poezie feroviara Icon_minitimeVin 27 Noi 2015, 23:10

"Cum zbori cu trenul" - Octavian Goga

Cum zbori cu trenul pe câmpii,
Tu stai la geamuri visătoare,
Cum zbori cu trenul pe câmpii,
Tu stai,la geam și nici nu știi
De unde vin la tine oare
Atâtea mândre melodii ...

Sunt cântece și sunt povești
Și curg adormitoare unde
Sunt cântece și sunt povești
Cu dulce zvon, cu tainici vești,
Venind din depărtări afunde,
Tu tot mai multe deslușești...

Le-auzi aievea, le-nțelegi,
Cum cad din murmurul de-oțele,
Le-auzi aievea, le-nțelegi,
De ele sufletul ți-l legi,
Te miri că-n doinele acele
E parcă vraja firii-ntregi ...

Nu te mira, copil blajin,
Și-ascultă-le cum cântă-n cale,
Nu te mira, copil blajin
Nu le-ntreba de unde vin,
Căci astea-s visurile tale
Ce cad senine din senin...

Cenaclul de poezie feroviara 2s9au6a



"In tren" - Octavian Goga traducere dupa Gerhart Hauptmann

In goană vrajmaşe câmpiei s-aşterne
Şi tropote trenul în noapte.
Eu treaz ţin priveghiul... alături pe perne
Dorm somnu-mpăcarii vreo şapte.
Opaiţul in tremur clipeşte arare,
Cand roata s-avată şi-n vaier tresare-
Departe in zarea albastră
Mă fură pe câmpuri lumina răzleaţă
Şi ca o nălucă,trudita mea faţă
O văd oglindită-n fereastră.

Aleargă fugarul şi urlet păgân
Prin codrii şi plaiuri răzbate,
În urmă-i jilipuri şi ziduri rămân
În negura nopţii-mbrăcate.
Dar iată-vederea aş vrea să mă-nşele-
Un strop mi se scurge pe genele grele-
Alene obrazu-mi prelinge...
Se strecură-n suflet şi-acolo-mi învie
Un glas care tainic mă prinde-n robie...
În inim-un dor mi se-ncinge...

E dorul de ţara luminii de-afară,
Cuprinsă de sarmele sure
Ce pier într-o clipă,ca iar să-mi răsară
Şi farmecul nopţii să-mi fure.
Dar ochiul colindă şi gândul se zbate,
Dezgroapă icoane din vremuri uitate,
Când prinse-n polieul de lună
Jucau lângă iazuri şiraguri de iele,
Seninului farmec si patimii grele
Dând glas din vrăjmaşa lor strună.

Doinirea lor parcă în noapte pătrunde
Şi frunzele mute-s în cale;
Părăul oprindu-şi pribegele unde
Îşi curmă poveştile sale.
De lacrimi străluce sfioasa cicoare
-Pornitu-s-a vântul livezi să-nfioare,
În crâng cantăreţii ţin strajă,
Ascultă şi-nvaţă doinirea măiastră
Şi glasul lor dulce în noaptea albastră
Întrupă al strunelor vrajă...

Tu zbori îninte! - Nu-i farmec de îngeri,
Să-ncete-alergările-ţi crunte,
Te-azvarlii peste ape cu repezi răsfrângeri
Pătrunzi în adancuri de munte,
Tu,chiot sălbatic al lumii pripite,
Tu,demon,ce-mi spulberi atâtea ispite,
Şi fugi de-arătările mele,
Aş vrea sa văd luna cand sânu-şi desface,
Să-ascult în a nopţii statornică pace
Povestea curatelor stele.

Dar fumul îneaca icoanele sfinte,
Vin neguri în horă nebună,
Fugaru-ndaratnic goneşte-n nainte,
El urlă şi geme şi tună
Şi trupu-i asudă - cu maini uriaşe
Se pare ca zmeii îl duc pe ogaşe
Şi altor tăramuri îl fură...
-Aşa stând de veghe lipsit de repaos
Deodată alt cântec purcede din haos,
Un cântec de milă şi ură:

-Al nostru e braţul ce-n noptile-albastre
Vă poartă zdrobit de povară,
Noi n-avem bordeie şi-n palmele noastre
Din aur cetăţi vă durară;
Veşminte v-aducem şi noi vă dăm pâine,
Voi ranjetul groaznic al nopţii păgâne,
Dar vrem azi robia sfărmată.
Vă cerem azi ţarina noastră-n napoi
Şi sângele negru vi-l cerem azi noi,
Scăpare vrem azi şi răsplată.

Ni-e neamul sălbatic,cu patimă-n piept,
Cu suflet şi braţe-năsprite,
Dar azi la viaţă,la moarte un drept
Cer bietele inimi trudite.
Din prejma obadei de-ar prinde răsuflet,
Un picur din vaierul nostru din suflet
Cu vuiet năpraznic de mare
Ar frânge al ielelor horă răzleaţă,
Cântarea păgână şi-atât de măreaţă,
A vecului nostru cântare.

Poete,tu hora de vrei să ne-o-nveţi
Ascultă-l pe-al ocnei sobol,
La gura maşinei cu paşi îndrăzneţi
Tu du-te din crângul domol,
Priveşte scânteia din gureşa sârmă
Şi fumu-n văzduhuri,plutind fără cârmă,
Apleacă-ţi urechea cu jale
La inima celui sărac şi supus
Şi câte-n sughiţuri plângând,el ţi-a spus,
Tu spune-le strunele tale.

In goană vrajmaşe câmpiei s-aşterne
Şi tropote trenul în noapte.
Eu treaz ţin priveghiul... alături pe perne
Dorm somnu-mpăcarii vreo şapte.
Opaiţul in tremur clipeşte arare,
Când roata s-avantă şi-n vaier tresare...
În murmur încet se frământă,
Cântarea cea nouă mă-nvăluie-n pripă
Şi glasul ei proaspăt vrăjindu-mi pe-o clipă
O lume mai bună,mai sfantă....

Încet se înalţă,sfioasă tresare
Din vuietul greu de oţele,
Şi iar se-nfiripă frumoasa cântare
Sub ceriul seninelor stele;
Domol se întrupă şi iarăşi se frânge,
Sfielnic cu-ncetul în murmur se stânge,
Când patima inimii frânte
Plăpândul ei farmec ar vrea să-l coboare
Din ceriul cu stele,prin vânăta zare
Să-mi cânte şi iaraşi să-mi cânte....
Sus In jos
mariushal



Numarul mesajelor : 70
Reputatie : 2911
Data de inscriere : 12/12/2011

Cenaclul de poezie feroviara Empty
MesajSubiect: Re: Cenaclul de poezie feroviara   Cenaclul de poezie feroviara Icon_minitimeSam 28 Noi 2015, 08:49

I like to see it lap the miles by EMILY DICKINSON
Sus In jos
Motreanu Sorin

Motreanu Sorin

Numarul mesajelor : 77
Varsta : 33
Reputatie : 1513
Data de inscriere : 26/10/2015

Cenaclul de poezie feroviara Empty
MesajSubiect: Re: Cenaclul de poezie feroviara   Cenaclul de poezie feroviara Icon_minitimeSam 28 Noi 2015, 19:51

"Din Berlin la Potsdam" - Mihai Eminescu

Din Berlin la Potsdam merge
Drum de fier, precum se ştie.
Dară nu se stie încă
C-am luat bilet de-a trie,

C-am plecat de dimineaţă
Cu un taler şi doi groşi...
Şi de gât cu blonda Milly,
C-ochi albaştri, buze roşi.

Zice Brahma, tata Brahma,
Cum că lumea asta nu e
Decât arderea-unei jertfe
Într-o vecinică căţuie.

Am aprins şi eu luleaua
Şi jertfesc lui tata Brahma,
Lângă mine-un şip cu Kummel!
Ş-o bucată de păstramă.

Zice Darwin,tata Darwin,
Cum că omul e-o maimuţă­.
Am urme de maimuţoi,
Milly-nsă de pisicuţă.

Si mă urc în tren cu grabă
Cu o foame de balaur,
Între dinţi o pipă lungă.
Subsuori pe Schopenhauer.

Ş-acum şuieră maşina.
Fumul pipei lin miroasă,
Sticla Kummel mă invită,
Milly-mi râde. - Ce-mi mai pasă!

Cenaclul de poezie feroviara 2roludt
Sus In jos
Vizitator
Vizitator



Cenaclul de poezie feroviara Empty
MesajSubiect: Re: Cenaclul de poezie feroviara   Cenaclul de poezie feroviara Icon_minitimeSam 28 Noi 2015, 21:01

Pleacă trenul - Marin Sorescu

Când stai în tren şi pleacă trenul vecin,
De ce ai impresia că ai plecat
Tu?

Primăvara şi toamna
Te tot uiţi pe cer, pierdut în gânduri,
Stoluri de păsări vin,
Stoluri de păsări pleacă,
De ce ai impresia că mergi tu?

Toată viaţa m-am uitat pe fereastră,
Pironit într-un colţ
De autobuz, de tren, de vapor
Hurducat de căruţă
M-am uitat cum fug de mine copacii,
Oameni, oraşe, continente
De ce sunt copleşit de atâtea emoţii,
De ce am impresia
Că am cunoscut lumea?
Sus In jos
Motreanu Sorin

Motreanu Sorin

Numarul mesajelor : 77
Varsta : 33
Reputatie : 1513
Data de inscriere : 26/10/2015

Cenaclul de poezie feroviara Empty
MesajSubiect: Re: Cenaclul de poezie feroviara   Cenaclul de poezie feroviara Icon_minitimeSam 28 Noi 2015, 22:04

Drumul - Marin Sorescu

Gânditor si cu mâinile la spate
Merg pe calea ferată,
Drumul cel mai drept
Cu putinţă.

Din spatele meu,cu viteză,
Vine un tren
Care n-a auzit nimic despre mine.

Acest tren - martor mi-e Zenon bătrânul -
Nu mă va ajunge niciodată,
Pentru că eu mereu voi avea un avans
Faţă de lucrurile care nu gândesc.

Sau chiar dacă,brutal,
Va trece peste mine,
Întotdeauna se va găsi un om
Care să meargă în faţa lui
Plin de gânduri
Si cu mâinile la spate.

Ca mine acum
În faţa monstrului negru
Care se apropie cu o viteză înspaimântătoare
Si care nu mă va ajunge
Niciodată.

Cenaclul de poezie feroviara 28wdzev
Sus In jos
Motreanu Sorin

Motreanu Sorin

Numarul mesajelor : 77
Varsta : 33
Reputatie : 1513
Data de inscriere : 26/10/2015

Cenaclul de poezie feroviara Empty
MesajSubiect: Re: Cenaclul de poezie feroviara   Cenaclul de poezie feroviara Icon_minitimeJoi 03 Dec 2015, 08:49

Ion Minulescu,poetul care a pomenit atat de frumos Calea Ferata in minunatele sale opere nu putea lipsi din acest topic !

Prin gările cu firme albastre - Ion Minulescu

Tristeţea trenului ce pleacă
Noi n-am trăit-o niciodată,
Căci - călători ades cu trenul -
În clipa când plecăm din gară,
Noi stăm pe loc -
Doar trenul pleacă!

Doar trenul pleacă,
Trenul singur
Ne poartă nerăbdarea mută,
Bagajul visurilor noastre
Si setea noilor senzaţii,
Pe infinite paralele,
De-a lungul verzilor plantaţii
De mătrăgună şi cucută,
Pe schela podurilor albe,
Prin noaptea negrelor tunele
Si gările cu firme-albastre!

Doar trenul pleacă,
Trenul singur
Respiră,
Cugetă,
Vorbeşte,
Si-n forţa aburilor cântă
Viteza roţilor ce creşte...

Doar trenul singur se frământă,
El singur urcă
Şi coboară -
Reptilă neagră ce-mprumută
Aripi de liliac ce zboară
Şi glas de cobe ce-nspăimântă!

Doar trenul singur se-nfioară
De-atâta veşnică povară.
El singur poartă mai departe
Pachetele-omeneşti,culcate
Ca-ntr-un muzeu de statui sparte,
Pe bănci de pluş capitonate!
Doar trenul suferă ofensa
Sclaviei negrilor "ad-hoc",
Ce poartă-n lectici departe
Pe cei născuti să stea pe loc...

El singur,
El,
Şi numai trenul,
Creează-n urma lui distanţa
Monotonia
Şi refrenul
Din care ne-adăpăm speranţa
Toţi călătorii spre mai bine...

Şi numai el,
Doar trenul singur,
Doar trenul ştie-anume cine
Si câti din cei plecati aseară
Putea-vom mâine-n zorii zilei,
Bagajul visurilor noastre
Să-l presărăm,din suflet iară,
Prin gările cu firme-albastre...





Romanţă negativă - Ion Minulescu

N-a fost nimic din ce-a putut să fie,
Şi ce-a putut să fie s-a sfârşit...
N-a fost decât o scurtă nebunie
Ce-a-nsângerat o lamă,lucioasă, de cuţit...

N-am fost decât doi călători cu trenul,
Ce ne-am urcat în tren fără tichete
Şi fără nici un alt bagaj decât refrenul
Semnalului de-alarmă din perete!

Dar n-am putut călători-mpreună...
Şi fiecare-am coborât în câte-o gară,
Ca două veveriţe-nspăimântate de furtună -
Furtuna primei noastre nopţi de primăvară!

Şi-atâta tot! Din ce-a putut să fie,
N-a fost decât un searbăd început
De simplu fapt divers ce nu se ştie
În care timp şi-n care loc s-a petrecut...






De vorbă cu Iarna - Ion Minulescu

M-am întâlnit cu Iarna la Predeal…
Era-mbrăcată ca şi-acum un an,
Cu aceeaşi albă rochie de bal,
Păstrată vara sus, pe Caraiman…

Călătoream spre ţara unde cresc
Smochine, portocale şi lămâi…
Eram într-un compartiment de clasa I,
Cu geamul mat, pietrificat de ger,
Şi canapeaua roşie de pluş,
Sub care fredona-n calorifer,
Sensibil ca o coardă sub arcuş,
Un vag susur de samovar rusesc…

Şi-am coborât în gară, pe peron,
Să schimb cu Iarna câteva cuvinte…
Venea din Nord,
Venea din Rosmersholm -
Din patria lui Ibsen şi Björnson,
De-acolo unde,-n loc de soare
Şi căldură,
Înfriguraţii cer… Literatură…
Şi m-a convins c-acolo-i mult mai bine
Decât în ţara unde cresc smochine,
Curmale, portocale şi lămâi,
Şi din compartimentul meu de clasa I
M-am coborât ca un copil cuminte
Şi m-am întors cu Iarna-n Bucureşti…

O! Tu, sfătuitoarea mea de azi-nainte,
Ce mare eşti,
Ce bună eşti,
Ce caldă eşti!…





Sus In jos
Motreanu Sorin

Motreanu Sorin

Numarul mesajelor : 77
Varsta : 33
Reputatie : 1513
Data de inscriere : 26/10/2015

Cenaclul de poezie feroviara Empty
MesajSubiect: Re: Cenaclul de poezie feroviara   Cenaclul de poezie feroviara Icon_minitimeJoi 03 Dec 2015, 11:50


Itinerar - Ion Minulescu


În Pullman, cu 80 pe oră!
Zburam,
Şi viteza sonoră
Ne sparge urechea cu un Cake-Walk,
Că toţi călătorii -
Umane sfârleze -
Se lasă pe spate şi-ncep să danseze
Pe loc...
În timp ce pe câmp se perindă,
Ca într-un vechi ciob de oglindă,
Copacii
Şi stâlpii de telegraf,
De care s-agaţă toţi norii de praf,
Pe care căruţa cu fân, din şosea,
Nu-i lasă să meargă alături de ea!

Mizil...
Monteoru...
Buzău...
Şi Pullmanul nostru, cu 80 pe oră,
Îşi bemolează viteza sonoră,
Şi-n gară, deodată, tăcut se opreşte!
Probabil că Pullmanul ştie
Că-n gara Buzău drumul bun se sfârşepşte
Şi-ncepe de-acum drumul rău...
Dar Pullmanul - „Made in England“ -
Glumeşte: „Ce-o fi... să fie!“...
Şi vesel porneşte din nou -
Porneşte cu aceeaşi viteză sonoră
Şi cu acelaşi obraznic ecou:
„Cu 80 pe oră!“...
„Cu 80 pe oră!“...

Şi drumul se-ntinde ca un gumelastic -
Lipsit şi de spirit
Şi de simţul plastic -
O biată cireadă de vaci şi viţei
Ne-ntâmpină-n gara de la Făurei,
Iar gara pustie din Lacul-Sărat
Ne anunţă că „Lacul-Sărat“ a... secat!

Păcat că în Pullman nu poţi să vânezi
Nimic din ce vezi!
Poţi însă flirta
Cu vecina ta -
Fardată anume pentru aşa ceva!
Dar Pullmanu-i Pullman!
Stop!
Gara Brăila -
Gară cu bucluc...
"Vezi rândunele se duc,
Se scutură frunza de nuc,
S-aşterne bruma peste vii"...
Peste părinţi,
Peste copii
Şi peste şlepurile noastre
Din cimitirul Dunării albastre -
De la Brăila până la Sulina -
Unde le-a-nţepenit rugina,
Că n-au fost şlepuri plutitoare
Decât pe Dunăre -
Nu şi pe mare!
În timp ce Pullmane terestre
Şi trenuri lungi accelerate
Stopează azi, prin porturi, pe-nserate
Şi, vesele, sfidează prin ferestre
Cârligul unui „?“ (semn de întrebare)
De care
Tu - călător numai pe mare -
Îţi spânzuri zilnic... ziua viitoare!

Monocromia dezolantă a unei dimineţi ploioase
Mângâie agonia tristă, dar gravă-a unui tren de marfă,
Ce-şi fluieră impertinenţa prin trei supape ofticoase
Şi urcă panta-n resemnarea bemolilor ce mor pe harfă
Într-o capelă funerară.
Cu miros de făclii de ceară
Şi vagi parfumuri de tămâie,
Eau de Cologne
Şi chiparoase.

Cenaclul de poezie feroviara 2ro2qog



Pastel mecanic - Ion Minulescu

Monocromia dezolantă a unei dimineţi ploioase
Mângâie agonia tristă, dar gravă-a unui tren de marfă,
Ce-şi fluieră impertinenţa prin trei supape ofticoase
Şi urcă panta-n resemnarea bemolilor ce mor pe harfă
Într-o capelă funerară.
Cu miros de făclii de ceară
Şi vagi parfumuri de tămâie,
Eau de Cologne
Şi chiparoase.

Pe Valea Oltului
Sau poate pe Valea Prahovei...
Decorul
E-acelaşi peste tot când plouă.
Şi-aceleaşi agonii profane
Schiţează orice tren de marfă
Când vrea să calchieze zborul
Expreselor ce urcă panta cu graţii de aeroplane!...
Aceleaşi agonii banale
Şi-acelaşi trio de semnale
Imploră mila dimineţii
Şi plictiseşte călătorul...

Monocromie verde:
Munţii şi brazii par de mucava -
E pastişarea dezolării şi-a neputinţei animale,
Ce-şi urcă-adeseori Calvarul, cu trenu-alături, pe şosea.
E parada fanteziei şi-a inspirărilor vasale...
Pastel mecanic -
Năzuinţă
De artă nouă
Şi ştiinţă -
Cézanne te-ar fi pictat într-altfel
Eu însă te-am văzut aşa!

Cenaclul de poezie feroviara Qs8lqc
Sus In jos
mielutu zburator

mielutu zburator

Numarul mesajelor : 3172
Varsta : 24
Reputatie : 5098
Data de inscriere : 07/09/2014

Cenaclul de poezie feroviara Empty
MesajSubiect: Re: Cenaclul de poezie feroviara   Cenaclul de poezie feroviara Icon_minitimeVin 04 Dec 2015, 01:09

Bună ideea din spatele topicului, dar, ca un sfat, încearcă să ademenești și pe alți membri să posteze aici. Eu voi posta curând un link către o altă scriere de-a mea, care are o tematică, să zicem, feroviară.
Sus In jos
http://theliteratelamb.blogspot.ro/
Continut sponsorizat




Cenaclul de poezie feroviara Empty
MesajSubiect: Re: Cenaclul de poezie feroviara   Cenaclul de poezie feroviara Icon_minitime

Sus In jos
 
Cenaclul de poezie feroviara
Sus 
Pagina 1 din 5Mergi la pagina : 1, 2, 3, 4, 5  Urmatorul

Permisiunile acestui forum:Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum
Forumul pasionatilor de trenuri din România :: DIVERSE :: DISCUTII LIBERE-
Mergi direct la: